Vremea judecății pentru infracțiuni
contra umanității
După o așteptare de 27 de ani, după ce ani de zile nimeni
nu se mai aștepta, în sfârșit, a venit vremea judecății în Dosarul ”Mineriada
din 13-15 iuie 1990”. Anunțul oficial al
trimiterii în judecată a fost făcut printr-un comunicat al Parchetului, făcut chiar
în ziua de 13 iunie, zi care marchează începutul celebrei Mineriade din 1990.
13 iunie coincide ”cu luarea hotărârii de a
lansa atacul îndreptat împotriva populației civile”.
Vestea i-a luat oarecum prin surprindere pe mulți dintre
românii sceptici, că se va ajunge vreodată la momentul judecății lui Ion Iliescu,
cel care le-a mulțumit public minerilor ”pentru înaltul spirit civic de care au
dat dovadă”, și a demnitarilor considerați responsabili de Mineriada din 1990.
Pe forumuri, majoritatea românilor din țară, dar și de peste hotare au primit
cu bucurie această trimitere în judecată, unii dintre ei solicitând găsirea și
pedepsirea vinovaților și în cazul loviturii de stat din 1989, așa zisa Revoluție
română, cu aproape aceiași protagoniști în rolurile principale.
La polul opus, evident, inculpații Mineriadei s-au arătat
nemulțumiți de decizia Parchetului, unii dintre ei clamându-și categoric
nevinovăția !
Acum, rămâne de aflat cât va dura procesul și în ce
măsură îi va găsi vinovați sau nu, îi va pedepsi sau nu instanța de judecată pe
inculpații acuzați de ”infracțiuni contra umanității”.
”Trimitere în judecată - Dosarul ”Mineriada din 13 - 15
iunie 1990” - SPM - PÎCCJ
13 iunie 2017
COMUNICAT
Biroul de
informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice
următoarele:
În cauza
cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”,
procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus
trimiterea în judecată a inculpaţilor:
- ILIESCU
ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de
Uniune Națională și președinte ales al României,
- ROMAN
PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului
interimar al României,
- VOICULESCU
GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului
interimar al României,
- MĂGUREANU
VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de
Informații,
- general (rez.) FLORESCU MUGUREL
CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al
României și șef al Direcției Procuraturilor Militare,
sub aspectul
săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439
alin. 1, lit a (4 acte materiale), art. 439 alin. 1 lit. g (1388 de acte
materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal,
cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal;
- amiral
(rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al
Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de
Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne
sub aspectul
săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439
alin. 1,
lit. g
(1388 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale)
din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal;
- IONESCU
CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de
Uniune Națională,
- SÂRBU ADRIAN,
la data
săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru,
- COZMA MIRON, la data
săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor
Miniere Libere „Valea Jiului”,
- DRELLA MATEI,
la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni,
- BURLEC PLĂIEȘ
CORNEL, la data
săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor,
sub aspectul
săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439
alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) și art. 439 alin. 1
lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din
Codul penal;
- general
(rez.) DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare
Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne,
- colonel
(rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității
Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne,
sub aspectul
săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439
alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte
materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal;
- GHINESCU
ALEXANDRU, la data
săvârșirii faptelor director al I.M.G.B.,
sub aspectul
săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439
alin. 1 lit g (5 acte materiale), cu aplic. art. 5 alin. 1 din Codul penal.
Din probatoriul
administrat în cauză au rezultat următoarele:
În zilele de 11
și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac
violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti,
care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la
Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu
cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac
au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne,
Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și
peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Atacul a fost
pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele
consecințe:
1. moartea prin
împușcare a 4 persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale
infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea
integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane, fapte
ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art.
439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de
dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr
total de 1250 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale
infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..
În cadrul
acestei acțiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate
la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde
au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să
plece, după o cercetare sumară.
Concomitent,
s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al
Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar
persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de
violenţă.
Conform
hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune
Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul,
conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din
conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi
muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonați de
directorul acesteia.
Muncitorii s-au
manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona
Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună
cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acţiunile
întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea
opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei,
Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de
Informaţii.
S-a făcut uz de
armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări
fiind împuşcate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost rănite, de asemenea, prin
împuşcare.
Represiunea
autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac
sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe
judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă
cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.
În acest
context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou
înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau
în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte
persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu
actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în
întreaga lume.
Aceste
evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei
publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au
prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au
acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip
legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați
ca persoane cu ocupații infracționale, ,,elemente extremiste, reacționare”,
fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind ”golani”.
Persoanele care
au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca
având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând
Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în
spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate
fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.
În concluzie,
obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea
hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile, până la
punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal.
În vederea
administrării probatoriului au fost audiate 46 de persoane având
calitatea de inculpat sau suspect, 1388 de persoane vătămate, 146 de succesori
ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2300 de citații.
Precizăm că
dosarul însumează 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în cauză are 2.000 de
file.
Cauza a fot
înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu