”Reeducații”lui Tudorel, noul pericol public în România
La scurt timp după intrarea în vigoare a Legea 169/2017 privind
recursul în compensare, procesul de eliberare din închisori a deținuților care
beneficiază de prevederile ei este în plină desfășurare. Nimeni nu știe exact
câți pușcăriași vor fi eliberați în total, estimându-se cifre între 3000 și
4000 de oameni. Dar, așa cum se anticipa, după nici două săptămâni de la
aplicarea acestei legi, unii dintre
eliberați n-au rezistat tentației de a comite noi infracțiuni fapte
pentru care au și fost reținuți, fiind pasibili de noi condamnări.
În ciuda asigurării ministrului Justiției în funcție,
Tudorel Toader, că eliberații ies reeducați din pușcării, sunt supravegheați de
serviciul de probațiune și se vor integra fără probleme în societate,
realitatea ne arată că rata infracționalități este în creștere din cauza
recidiviștilor. Cauză pentru care mulți români sunt nu doar îngrijorați, ci și
furioși, temându-se că vor cădea victime, ei sau membri ai familiilor lor,
noilor recidiviști. Lucru firesc de altfel.
Oare, cum ar
reacționa Toader dacă el sau un membru al familiei sale ar cădea victimă unui
pușcăriaș eliberat din închisoare, care a recidivat?
Pe zi ce trece, vedem că sentimentul de insecuritate al
românilor crește proporțional cu numărul deținuților eliberați și al cazurilor
de recidivă a acestora.
Pe de altă parte, alți
români consideră că noua măsură legislativă a fost dată cu scop electoral, fără
să țină seama de pericolul pe care îl reprezintă pușcăriașii eliberați care nu
reușesc să se reintegreze în societate. Astfel, în loc să fie rezolvate
problemele reale din sistemul penitenciar, reglementarea accentuează și mai
mult aceste probleme prin reîntoarcerea majorității deținuților eliberați,
nereeducați în cadrul executării primei pedepse și, mai mult decât probabil,
nereeducați nici după recidivă, în cadrul următoarei pedepse.
Situația creată de aplicarea
acestei legi și a efectelor ei nu îngrijorează doar opinia publică, ci și pe
unii dintre judecători, lucrători în sistemul judiciar, precum și pe angajați
ai sistemului penitenciar. Alături de opinia publică, presă și acești lucrători
au luat atitudine, criticând noua măsură legislativă și pe ministrul Toader.
Într-un interviu pentru Republica.ro, Sorin Dumitrașcu,
președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a
Penitenciarelor, spunea că o astfel de măsură încurajează criminalitatea: „După
astfel de măsuri de clemență aproape toți revin după gratii, mai devreme sau
mai târziu. De regulă 80 la sută din ei se întorc. Parșivenia unui asemenea act
de clemență în masă este că încurajează deținuții să comită mai multe
infracțiuni și că de fapt contribuie la creșterea criminalității. Pentru că
deținutul spune OK, statul mi-a dat o dată, dacă o să mă mai plâng o dată de
condițiile alea jegoase din penitenciare atunci o să îmi mai dea o dată. Atunci de ce să nu fur, de
ce să nu dau în cap, de ce să nu violez?”
O parte dintre judecători
consideră că puterea judiciară este umilită de această lege pe care o etichetează
drept o eroare legislativă, din cauza faptului că în timp ce ei îi condamnă pe
infractori, noua reglementare îi eliberează înainte ca aceștia să-și execute
pedepsele integral. În scurt timp, majoritatea acestor infractori eliberați
ajung din nou în fața judecătorilor după ce au recidivat și sunt din nou
condamnați.
În această situație,
primind o nouă condamnare de executat, nu știu dacă Legea recursului compensatoriu
prevede ceva despre recidiviști, dacă îi poate elibera din nou sau aceștia își
ispășesc pedepsele până la capăt, inclusiv cu restul rămas din prima condamnare ?
Dată fiind realitatea rezultată de creșterea criminalității,
a insecurității și îngrijorării societății, în contradicție cu demagogia actualului
ministru al justiției, se impune o întrebare firească :
-Cine
sunt responsabilii de creșterea ratei infracționalității și dacă aceștia vor
putea fi trași la răspundere în fața legii?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și
jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
RO89INGB0000999904446953(RON)
deschis laING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986
(EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.
Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și
gândiți!
Când
presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de
interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai
are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este
de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.
Paul Stan este un
jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de
interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un
jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face
jocuri politice și nu este tonomat manipulator.
Paul Stan nu este
finanțat și susținut de nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu